Evenimente

CATALACTICA MEREU ÎN MIȘCARE: ETAPA DE PRETOTALIZARE A REZULTATELOR MINI-PROIECTELOR SOCIO-EDUCAȚIONALE
Pe data de 29 noiembrie 2020 în conformitate cu obiectivele şi activitățile proiectului Capacitarea actorilor educaționali în vederea creșterii potențialului parteneriatelor pentru susținerea educației a ADPSE CATALACTICA, susţinută de Fundaţia Soros Moldova, a avut loc reuniunea de pretotalizare  publică a propunerilor de miniproiecte socio-educaționale câștigătoare. Ca și activitățile precedente din acest an, cauzate de condițiile de pandemie, reuniunea s-a desfășurat online cu conectarea responsabililor și participanților la miniproiectele din cele 6 comunități sub monitorizarea experților ADSPE CATALACTICA și a reprezentantului Fundației SOROS Moldova. Putem constata că toate proiectele au izbutit, în pofida circumstanțelor atipice, să realizeze obiectivele propuse și să-și promoveze produsele obținute: instruirea tinerilor privind autocunoașterea și explorarea profesiei prin elaborarea unui plan de afaceri;  dezvoltarea potențialului tinerei generații pentru promovarea unui mod de viață sănătos: fizic, intelectual, emoțional, social; dobândirea de către actorii comunitari a unor cunoștințe care să permită înțelegerea, luarea deciziilor și soluționarea problemelor de mediu la nivel local; promovarea serviciilor de informare, consiliere privind situaţiile neplăcute, dăunătoare şi ilegale întâlnite de copii în mediul online; asigurarea condițiilor educaționale privind relaționarea pozitivă și prevenirea comportamentelor agresive în rândul copiilor și adulților din comunitate; asigurarea bunei funcționări a parteneriatelor socio-educaționale create în jurul asociațiilor comunitare din proiect.
Cu sprijinul Fundației SOROS, proiectele vor fi extinse până în luna februarie, în care scop coordonatorii de miniproiecte vor putea dezvolta și alte activități benefice celor 6 comunitati, mai ales ca suport socioeducațional în condiții de pandemie pentru școli și licee.
Succes tuturor responsabililor la finalizarea reușită a proiectelor, dincolo de codițiile pandemice actuale! 
  
ADPSE CATALACTICA ÎN MIȘCARE: ÎNMÂNARE DE ECHIPAMENT ÎN CADRUL PROIECTELOR DIN COMUNITĂȚI
Astăzi, 30 iulie 2020, experții ADPSE CATALACTICA au înmânat laptopuri, laminator fotografii şi alt echipament coordonatorilor echipelor de proiecte din 2 comunități – Fîrlădeni şi Taraclia din raionul Căușeni.  A fost asigurată de către expertul IT şi buna funcționare a acestui echipament ce va fi util şi necesar pentru implementarea şi  derularea cu succes a proiectelor susținute de Fundația SOROS Moldova. În cazul miniproiectului din Fîrlădeni, echipamentul va servi la accesul mai larg la Internet şi la promovarea serviciilor de informare, dar şi la consilierea privind situațiile neplăcute, dăunătoare şi ilegale întâlnite în mediul online a 160 de copii cu vârsta de 7-11 ani (dintre care 11 copii cu cerințe educaționale speciale) și părinți, la capacitarea a 15 adulți în asigurarea comunicării intra- și inter-sectoriale. Asociației Obșteşti a Pedagogilor și Părinților ”Speranța” din Taraclia echipamentul va permite realizarea miniproiectului Dezvoltarea personalității tinerilor în context sociocultural prin autodeterminarea profesională. Situația de pandemie a impus nevoia organizării în regim online a activităților legate de formarea și valorificarea abilităților tinerilor privind managementul propriei cariere, instruirea a 20 de tineri privind autocunoașterea și explorarea profesiei, elaborarea, implementarea şi evaluarea rezultatelor propriului plan de afaceri,  dar şi posibilitatea de a implica  400 de copii și 200 de părinți dornici să asiste la cele 20 de mici-afaceri ale tinerilor entuziaști. Alte 4 comunități sunt in așteptare de echipament. ADPSE CATALACTICA trece la formările online, dar cu înmânarea la „firul ierbii ” a echipamentului necesar pentru realizarea cu succes a miniproiectelor comunitare, în speranța unor timpuri mai bune.



 

ADPSE CATALACTICA MEREU ÎN FORMĂRI, INCLUSIV ONLINE
Asociația pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică CATALACTICA, filiala Moldova, finanțată de Fundațiile pentru o Societate Deschisă și Fundația Soros-Moldova, a organizat în luna iulie, 2020 mai multe sesiuni de formare, menite să înlocuiască Școala de vară programată pentru luna august, amânata din cauza situației de pandemie. Astfel, pe data de 19 iulie 2020 experta pentru educație în cadrul proiectului Otilia Dandara, doctor habilitat, profesor universitar, a organizat formarea Decizia pentru carieră: între implicare conştientă şi incidental. Experta a menționat impactul direct al formării asupra miniproiectului echipei din Taraclia, tangenţa cu celelalte, apoi a insistat asupra nevoii de a decide alegerea viitoarei profesii în baza mai multor stiluri posibile –  rațional, dependent, evitant, intuitiv, spontan, aşa ca fiecare persoana să fie propriul său manager, această alegere reprezentând  mereu un lucru anevoios. În cadrul instruirii , atât experta cât şi participanții, au menționat importanța propriului stil decizional din cadrul celor dominante în proiectarea carierei, inclusiv rolul valorilor personale în alegerea profesiei aspirate. A fost corect încurajat procesul de autocunoaștere şi autoevaluare obiectivă a propriei persoane, au fost consemnate o serie de premise valoroase în alegerea viitoarei cariere profesionale: abilitățile intelectuale şi practice; competenţele dobândite prin școlarizare; capacitatea de a transpune într-un domeniu de activitate achizițiile obținute; interesele şi motivaţiile personale; misiunea profesorului și a familiei în alegerea profesiei. Formatoarea a mers pe propriul exemplu în alegerea unui parcurs de carieră profesională actuală. O altă formare, a avut loc pe data de 26 iulie 2020, fiind organizată de expertul pentru comunicare din cadrul proiectului Ion Guțu, doctor, conferențiar  universitar. Sesiunea a vizat subiectul  Cum recunoaștem şi cum combatem ştirile false? Formatorul a menționat importanța directă a formării pentru proiectul echipei din Fîrladeni, legat de siguranța informării pe Internet, dar şi pentru toti ceilalți, întrucât acest subiect devine prioritar în condițiile invaziei permanente de știri false. După o informare amplă asupra provocărilor contemporane asociate consumului de conținut media și de discuții de pe rețelele de socializare, formatorul a explicat conceptul de știri sau informații false. Instruirea a fost oportună, deoarece au fost propuse surse de informare ce vizează răspunsul la întrebările: de ce există știri false, cum să le recunoaștem și cum să adoptăm măsuri pozitive pentru a le combate, care sunt sursele de informare, pentru a dezvolta puncte de vedere mai bine informate și cuprinzătoare pe diferite teme, cum să devenim consumatori critici online și să contribuim în mod pozitiv la spațiul digital, protejând bunăstarea comunităților și propria integritate online. Chestionarul interactiv elaborat în cadrul proiectului a permis fiecărui participant să autoevalueze propriile exemple de confruntare cu ştiri false (toți participanții au confirmat acest lucru), de transmitere a unei știri false, fie conștient, fie inconștient, au avut ocazia să efectueze o retrospectivă asupra surselor utilizate pentru a se informa, a determina sursele ce promovează știrile false, a afla sfera sau domeniul cel mai des supus știrilor false (Covid 19, UE, NATO, România, oponenții politici etc.), sfera sau domeniul ce referă alerta despre știrea falsă, actorii /personalitățile vizați cel mai des în știrile false, cine ar trebui să combată știrile false. Exemplele aduse din experiența Franţei, SUA, Republicii Moldova au fost destul de convingătoare. Directoarea de proiect Larisa Sali, doctor, conferențiar universitar, a apreciat contribuția  formărilor date  asupra participanților la proiect şi a punctat organizarea altor formări cu impact asupra celorlalte miniproiecte. 

PREZENTAREA PUBLICĂ A PROPUNERILOR DE PROIECTE SOCIO-EDUCAȚIONALE CÂȘTIGĂTOARE
 În conformitate cu obiectivele şi activitățile proiectului Capacitarea actorilor educaționali în vederea creșterii potențialului parteneriatelor pentru susținerea educației a ADPSE CATALACTICA, susţinută de Fundaţia Soros Moldova, pe data de 3 mai 2020 a avut loc prezentarea publică a propunerilor de miniproiecte socio-educaționale câștigătoare. Din cauza condițiilor de pandemie, sesiunea s-a desfășurat online cu conectarea tuturor participanților la miniproiectele ce au fost câștigate de echipele din cele 6 comunități. Astfel, Asociația Obștească a Pedagogilor și Părinților ”Speranța” din Taraclia, Căuşeni, a prezentat, în persoana doamnei coordonator de proiect Pelaghia Traci, rezumatul miniproiectului Dezvoltarea personalității tinerilor în context sociocultural prin autodeterminarea profesională. După expunerea scopului proiectului legat de formarea și valorificarea abilităților tinerilor privind managementul propriei cariere, gestionara de proiect a identificat şi câteva obiective majore ca instruirea a 20 tineri privind autocunoașterea și explorarea profesiei, elaborarea unui plan de afaceri și implementarea acestuia pentru obținerea unui produs de calitate prin diverse servicii şi evaluarea rezultatelor implementării planului de afaceri. Ca impact așteptat, echipa îşi propune să instruiască și să ghideze 20 de tineri în alegerea corectă a carierei profesionale, iar 400 de copii și 200 de părinți vor asista la cele 20 de mici-afaceri ale tinerilor ce vor servi ca exemplu de urmat. Experții ADPSE CATALACTICA au adresat întrebări şi au propus ca una din formările din cadrul Școlii de vară să fie legată de nevoia orientării în viitorul carierei profesionale (O.Dandara), or, acest lucru vizează tinerii din toate proiectele câștigătoare. Asociaţia „VIITOR PLUS” din Lupa Recea, Strășeni, coordonator de proiect Elena Cojocaru, a prezentat rezumatul miniproiectului Educarea pentru un stil sănătos de viață. Urmărind dezvoltarea potențialului tinerei generații pentru promovarea unui mod de viață sănătos: fizic, intelectual, emoțional, social, echipa a elaborat în acest sens câteva obiective ce ar trebui să asigure succesul proiectului, printre care dezvoltarea la 20 de copii și adolescenți a competențelor de a duce un mod sănătos de viață din punct de vedere fizic și emoțional, promovarea metodelor ecologice și sanitare în scopul susținerii unei conduite pro-sănătate şi transferul de cunoștințe cu diseminarea rezultatelor proiectului în viața cotidiană și comunitară. Rezultatele așteptate vor permite ca 20 de copii și adolescenți din satul Lupa Recea și Codreanca să beneficieze de 3 seminare și 2 treninguri pentru a fi instruiți în vederea formării competențelor conforme unui mod de viață sănătos. Sugestiile experților au ținut de conlucrarea dintre cele 2 comunități – Lupa Recea şi Sireţi în baza scopurilor apropiate de miniproiecte, întrucât vor permite ca şi părinții copiilor să beneficieze de asistență și îndrumări referitor la educarea și creșterea tinerii generații prin adoptarea unui mod sănătos de viață.
AO „Centrul de Educație, Comunicare, Dezvoltare și Creativitate Sireți”, Strășeni, coordonator de proiect Țurcan Taisia, a propus miniproiectul Gândește și acționează ecologic, încercând să faciliteze dobândirea de către actorii comunitari a unor cunoștințe care să permită înțelegerea, luarea deciziilor și soluționarea problemelor de mediu la nivel local. Această misiune va fi implementată prin creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației din Sireți cu instruirea a 20 de cetățeni în formarea unei conduite ecologice adecvate, prin dezvoltarea spiritului ecologic cu implicarea a circa 100 de cetățeni în activități de salubrizare și amenajare a 2 zone de pe teritoriul satului, prin formarea pe parcursul a 2 luni la 20 de cetățeni a abilităților de producere a compostului  din deșeuri vegetale şi prin promovarea educației ecologice și a schimbului de experiență cu stabilirea de parteneriate cu EcoȘcoala din Ropaji Letonia, Asociația obștească EcoVisio și alți parteneri locali. Experții ADPSE CATALACTICA au menționat şi susținut ideea unor instruiri  tematice şi a unor analize biologice cu specialiști din domeniul ecologic, aşa cum s-a procedat şi la proiectele anterioare. AO ”PRO FEMINA” din Fîrlădeni, Căușeni, coordonator de proiect Lilia Burca, a propus miniproiectul Un Internet mai sigur pentru copii! în scopul de a promova servicii de informare, consiliere privind situaţiile neplăcute, dăunătoare şi ilegale întâlnite de către copii în mediul online. Un astfel de scop ar putea fi realizat prin sporirea culturii digitale la 160 de copii cu vârsta de 7-11 ani (dintre care 11 copii cu cerințe educaționale speciale) și a părinților acestora din comunitate în promovarea unui comportament sigur online, prin informarea părților aflate în contact direct cu copiii de vârsta 7-11 ani despre  resursele și uneltele necesare pentru crearea unui mediu mai sigur şi mai responsabil pe Internet şi prin capacitarea a 15 adulți în asigurarea comunicării intra- și inter-sectoriale pentru o colaborare în vederea promovării siguranței copilului pe internet. Impactul prevede ca beneficiari direcți 160 de copii şi 50 de părinți informați şi instruiți în securitatea internaută. Experții ADPSE CATALACTICA au propus ca una din formările din cadrul Școlii de vară să fie legată de securitatea informării şi combaterea știrilor false pe Internet (I.Guţu), întrucât acest lucru vizează toţi participanții la miniproiectele câștigătoare, fiind important şi pentru combatrea avalanșei de știri false în condițiile stării de pandemie. AO Centrul de Asistență și Intervenții Comunitare din Văsieni, Telenești, coordonator de proiect Valentina Vizitiu, a expus rezumatul miniproiectului Aleg să ma implic. STOP agresivității în școală și în comunitate!, ce presupune să asigure condiții educaționale privind relaționarea pozitivă și prevenirea comportamentelor agresive în rândul copiilor și adulților din comunitate. Echipa a decis ca acest scop să fie realizat în baza dezvoltării cunoștințelor și competențelor de comunicare nonviolentă și relaționare pozitivă a elevilor, părinților, profesorilor și altor membri ai comunității şi a stimulării atitudinii civice în rândul elevilor, profesorilor, membrilor comunității pentru a preveni și gestiona situațiile de comportament deviant. Impactul presupus țintește ca beneficiari direcți 20 de profesorii și educatori, 20 de părinți şi 140 de copii (elevi) din comunitatea Văsieni. Experții CATALACTICA au sugerat conlucrarea cu celelalte echipe apropiate prin obiectivele apropiate, mai ales în regim virtual, până când se va clarifica starea de pandemie.
 Asociaţia Părinților și Pedagogilor din satul Făleștii Noi, Fălești, coordonator de proiect Ion Jitari, a prezentat rezumativ miniproiectul Consolidarea comunitară lărgită: premise, factori, repere valorice. Echipa îşi propune să asigure o bună funcționare a parteneriatelor socio-educaționale create în jurul Asociației susnumite. În acest scop e nevoie de stabilit și dezvoltat unele instrumente de funcționare a comunității lărgite (GIL, GAL, consiliu al comunității lărgite, asociații mixte, reprezentative din toate localitățile, tineri, elevi, grădinițe), de creat un mediu favorabil pentru consolidarea coeziunii și cooperării în comunitatea lărgită (evenimente, sărbătoarea comunității lărgite, tradiții comune: concursuri, târguri, expoziții), de valorificat potențialul parteneriatelor socio-educaționale (grădiniță, școală, familie) în consolidarea comunitară extinsă (atragerea membrilor comunităților din ţară şi din diasporă, alumni …). Experții CATALACTICA au sugerat unele activități şi scenarii de ameliorare a procesului de consolidare a comunității lărgite, inclusiv prin rețele de comunicare (grup pe fb, publicație, buletin periodic comunitar), mai ales în regim online, conform stării de pandemie. Printre beneficiarii direcți ai miniproiectului vor fi 85 de părinți, 40 de tați, 25 de elevi, 30 de cadre didactice şi 100 de copii. Toți coordonatorii de miniproiecte au răspuns la întrebările experților CATALACTICA privind repartizarea rațională şi realizarea bugetului, revizuirea şi/sau reorientarea unor activități spre regimul online de funcționare ş.a. A fost subliniată nevoia dezvoltării și mentenanța comunicării în rețeaua creată între partenerii implicați în proiect, elaborarea materialelor informative și promoționale pe tematica proiectelor. Regimul online va trebui exploatat pentru a realiza acțiuni de informare și consultare a comunităților privind obiectivele și finalitățile proiectelor, principalele evenimente derulate. Sarcina pentru luna iulie va presupune elaborarea și prezentarea rapoartelor intermediare ale echipelor din proiect.

APROBAREA OBIECTIVELOR MINIPROIECTELOR SOCIO-EDUCAȚIONALE
Asociația pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică CATALACTICA, filiala Moldova, finanțată de Fundațiile pentru o Societate Deschisă și Fundația Soros-Moldova, a lansat în luna februarie 2020 un alt concurs de miniproiecte în cadrul proiectului său Capacitarea actorilor educaționali în vederea creșterii potențialului parteneriatelor pentru susținerea educației. Proiectul susmenționat este o continuare a proiectelor anterioare a ADPSE CATALACTICA, 2016-17, şi are ca menire susținerea reformelor educaționale ce țin de dezvoltarea parteneriatelor educaționale comunitare de reciprocitate pentru anul 2020. Printre cerințele înaintate candidaților – prezentarea Asociațiilor solicitante,  experiența de implicare a membrilor echipei de proiect în realizarea proiectelor comunitare și a eficienței relațiilor de parteneriat etc., figurează îndeosebi formularea problemelor prioritare ale comunităților şi a obiectivelor de realizare a acestora. Câștigătoare ale concursului au devenit echipele din 6 comunități, deja implicate în proiectele anterioare ale Asociației: Taraclia şi Fârlădeni din raionul Căușeni, Lupa Recea şi Sireți din raionul Strășeni, Văsieni din  raionul Telenești şi Făleștii Noi din raionalul Fălești. Printre obiectivele propuse spre implementare de cître cele 6 comunități pot fi remarcate:
  • crearea unui internet mai sigur pentru copii (Fîrlădeni),
  • dezvoltarea personalității tinerilor în context sociocultural prin autodeterminarea profesională (Taraclia),
  • consolidarea comunitară lărgită: premise, factori, repere valorice (Făleștii Noi),
  • educarea pentru un stil sănătos de viață (Lupa Recea),
  • formarea unei gândiri şi a unui comportament ecologic (Sireți),
  • stoparea agresivității în școală și în comunitate prin implicare (Văsieni).
Obiectivele menționate reflectă o prioritizare corectă a nevoilor acestor comunități şi necesită o capacitare a actorilor educaționali activi pentru dezvoltarea potențialului parteneriatelor care pot şi doresc să se implice în susținerea educației. Echipa de experți a ADPSE CATALACTICA, susținută de colegii responsabili de la Fundația SOROS Moldova, a aprobat miniproiectele şi obiectivele expuse, totodată a fost solicitată adaptarea la condițiile de pandemie prin examinarea oportunității de realizare online a obiectivelor în funcție de circumstanțe şi de evoluția stării de urgență.

VIZITA DE LUCRU A ADPSE CATALACTICA ÎN ROMÂNIA
ADPSE CATALACTICA  a organizat în perioada 30 iunie – 2 iulie  2019 o vizită de studiu în România, finanțată de Fundația Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare și Programul de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă. Vizita de studiu face parte din Programul de activitate al Asociației în cadrul Proiectului „Capacitarea actorilor educaționali în vederea creșterii potențialului parteneriatelor pentru susținerea educației” prevăzut pentru această perioada a anului 2019. Participanți în cadrul vizitei de studiu au fost directori de proiecte şi membri activi ai AO „Centrul de Educație, Comunicare, Dezvoltare și Creativitate Sireți”, r. Strășeni; Asociația Obștească „PRO FEMINA”, s. Fărlădeni, raionul Căușeni; „VIITOR PLUS LUPA-RECEA”, s. Lupa Recea, raionul Strășeni, AO Centrul de Asistență și Intervenții Comunitare din Văsieni, Telenești; Asociația Părinților și Pedagogilor din Făleștii Noi, r. Fălești; AO a Pedagogilor și Părinților „Speranța” din Taraclia, r. Căușeni. Scopul vizitei a vizat atât schimbul de experiențe în elaborarea/aplicarea de proiecte, cât şi discuția pe viu cu referire la problemele ce apar şi la soluțiile benefice în cadrul acestor parteneriate. Comunitatea limbii, tradițiilor şi viziunilor a condus spre un dialog activ, interactiv şi productiv la toate capitolele.
Astfel, la masă rotundă din prima zi de la Iaşi „Experiențe de implementare a proiectelor socio-educaționale: Durabilitate, Impact, Perspective” au fost discutate împreună cu participanții reprezentanți ai Asociației Formare Studia şi ai Școlii Primare Hansel und Gretel din Iași, dna Angela Sava, dr. în pedagogie şi ai Fundației Solidaritate și Speranță, dna Teodora Ruginosu, posibilitățile de creare a parteneriatelor școală – familie cu experiențe partajate de colegele din Iaşi, cu întrebări din partea membrilor echipelor de proiect din Republica Moldova. Tot la Iaşi a fost organizată o  altă vizită la Liceul Tehnologic „Vasile Pavelcu” din Iași, unde a avut loc o întâlnire cu cadre didactice și părinți împreună cu dna director Coca Marlena Vasiliu şi cu directorul-adjunct Theodor Sîrbuleţu. A urmat vizita la Liceul „Vasile Alecsandri” din Iași şi întâlnirea cu cadrele didactice și părinții, cu relatări şi recomandări ale dnei Vameșu Cristina Emanuela, participantă activă în cadrul proiectelor liceului. Colegii din Iaşi au împărtășit experiențele şi lecțiile învățate, istoriile de succes, dificultățile întimpinate şi deschiderile de perspectivă, atitudinile care pot şi trebuie să contribuie la schimbarea în educație. Experiența de  incluziune și de școala prietenoasă copilului a lăsat o amprentă durabilă în mintea tuturor, întrucât este realizată de actorii educaționali, care centrează învățământul pe copii şi pe capacitățile lor speciale, chiar de la etapa învățământului timpuriu. Mai mult, s-a văzut clar că aici nu e vorba doar de meserie sau profesionalism în educație, dar și de mult sacrificiu, curaj, respect față de copii, prin menținerea unor relații de calitate la nivel de profesor-copil-părinte. Vizita sălilor de curs şi a echipamentelor de lucru a permis să constatăm grija permanentă a administrației pentru acest tip de învățământ. Seara membrii echipelor au avut ocazia sa viziteze locurile turistice din or. Iași : Palatul de cultură, Catedrala Mitropolitană, Parcul Copou, Teiul lui M. Eminescu ş.a.
În ziua a doua echipele s-au deplasat spre Suceava şi au continuat vizita de studiu, construind colaborări avantajoase în cadrul întâlnirilor cu parteneri ai Casei Corpului Didactic din jud. Suceava, împreună cu dna  Elena Manuela David, director, cu dl Gheorghe Popadiuc, din Rădăuți, cu dl Traian Duminică, profesor metodist, Gura Humorului, cu dl Vasile Gafiuc, Institutul Bucovina. Invitația de participare în proiecte, de elaborare a unor publicații comune, de participare în scoli de vară a fost susținută de colegii din RM, inclusiv de directoare de proiect dna Larisa Sali. În  Rădăuți a avut loc vizita la Gimnaziul „Gheorghe Popadiuc” în compania directorului şi sufletistului Marcel Colibabă şi a echipei gimnaziului, cu colegi  implicați în proiecte din Dornești, Marginea, Sucevița, “Sf. Stelian” Rădăuți și “Gh. Popadiuc” Radăuți, urmată de vizita la Gimnaziul din comuna Marginea. Toate aceste reuniuni  au permis sa însușim alte experiențe de implicare în proiecte europene şi naționale, cu idei de perspectivă pentru colegii din RM. Ca şi la Iaşi, deplasarea a fost încoronată cu vizitarea locurilor turistice din jud. Suceava, Mânăstirea Sucevița, vârful de munte La palma ş.a. 
La final, participanții din Republica Moldova au rămas foarte mulțumiți de această vizită de studiu, fapt relatat atât la fata locului în România, cât şi in discuțiile postvizită şi în ecourile scrise la adresa ADPSE CATALACTICA. Vizita de studiu va permite o mai bună conștientizare a obiectivelor proiectului, o redefinire a unor componente ale proiectului, o prevenire a unor dificultăți posibile şi o deschidere spre alte perspective.  
Noi proiecte CATALACTICA, noi provocări socio-educaționale
La acest început de an Asociația pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică CATALACTICA, filiala Moldova, a răspuns apelului Fundațiilor pentru o Societate Deschisă și Fundației Soros-Moldova, Departamentul Buna Guvernare, şi a făcut o nouă propunere de proiect socio-educațional Capacitarea actorilor educaționali în vederea creșterii potențialului parteneriatelor pentru susținerea educației (2019-2020). Ideea de proiect vizează un domeniu major al reformelor educaționale continue ce ține de dezvoltarea parteneriatelor educaționale de reciprocitate, necesare asigurării unei educații de calitate la nivel de comunități, ca noi provocări ale situației sociale, economice, culturale din republică. ADPSE CATALACTICA are deja un nume de rezonanță național în acest domeniu, întrucât a lansat şi realizat în ultimii ani mai multe proiecte legate de implicarea comunităților în sprijinirea educației, de soluționarea unor probleme locale prioritare, de formarea unor ambasadori ai educației de calitate din variate regiuni ale republicii, de realizarea unor studii cu impact internațional în domeniul socio-educațional ş.a. Iată de ce această nouă inițiativă a trezit un viu interes din partea mai multor asociații, ONGuri din republică, care au experiențe de acest gen şi care au dorit să se implice în realizarea altor mini-proiecte cu impact socio-educațional comunitar. Ca de fiecare dată, organizațiile reprezintă diferite regiuni ale republicii, unde provocările în cauză răspund unor nevoi comunitare stringente şi aici ne referim la AO „Centrul de Educație, Comunicare, Dezvoltare și Creativitate Sireți”, r. Strășeni; Asociația Obștească „PRO FEMINA”, s. Fârlădeni, raionul Căușeni; „VIITOR PLUS LUPA-RECEA”, s. Lupa Recea, raionul Strășeni; AO Centrul de Asistență și Intervenții Comunitare din Văsieni, Telenești; Asociația Părinților și Pedagogilor din Făleștii Noi, r. Fălești; AO a Pedagogilor și Părinților „Speranța” din Taraclia, r. Căușeni. Sâmbătă, 2 martie 2019, în prezența dnei Ana Coreţchi, Directorul Proiectului de Sprijinire a Reformei in Educatie din cadrul Programului Buna Guvernare al Fundatiei Soros-Moldova, a avut loc prima sesiune de formare a membrilor activi ai acestor asociații şi ONGuri în cadrul căreia experții ADPSE CATALACTICA Larisa Sali, Otilia Dandara, Lilian Danilov, Ion Guţu au insistat asupra formelor, mijloacelor, tehnicilor şi modalităților de realizare a obiectivelor proiectului propuse pentru primul an 2019-2020. O condiție obligatorie pentru derularea sesiunii de formare a fost ca echipele să aibă o componență mixtă: profesori, elevi, părinți, membri activi ai comunităților capabili și dispuși să învețe și să se implice în procesul de soluționare a problemelor cu caracter socio-educațional din localitățile de baștină. Otilia Dandara, doctor habilitat, profesor universitar, prin atelierul de lucru Probleme actuale privind implementarea politicilor în domeniul educației la nivel național, a testat starea de spirit a echipelor, cunoașterea de către acestea a problemelor actuale din sistemul național de educație şi din comunitățile vizate, gradul de acceptare a noilor deziderate din educație, deschiderea pentru valorificarea potențialului parteneriatelor reciproce școală-agenți comunitari-comunitate ş.a.. Metodologa complexă şi tehnicile utilizate au permis tuturor, de la elevi până la părinți şi manageri socio-educaționali comunitari, să se implice activ şi să-şi susţină ideile de mini-proiecte eventuale. Larisa Sali, doctor conferențiar, manager de proiect, a insistat asupra Principiilor de elaborare a design-ului conceptelor de proiecte socio-educaționale și a planului de acțiuni corespunzător, venind în sprijinul celor formați cu recomandări concrete la nivel de elaborare, structurare, eșalonare, gestionare financiară a mini-proiectelor şi a prezentării acestora conform graficului. Lilian Danilov a dat explicații ce țin de Metodologia de aplicare a instrumentelor de identificare și analiză a necesităților comunităților în vederea creșterii rolului social al educației: autoevaluarea în baza analizei SWOT și evidențierea avantajelor şi dezavantajelor, oportunităților şi riscurile asumate într-un proces de implementarea a mini-proiectelor; prioritizarea şi reprioritizarea nevoilor comunitare în funcție de bugetul propus, de implicarea partenerelor efectivi şi credibili din comunitate ș.a. Realizarea mini-proiectelor nu poate fi imaginată fără punerea în aplicare a unor Strategii de comunicare cu agenții comunitari. Acesta a fost genericul activității moderate de către Ion Guțu, carea a introdus claritate în interpretarea noțiunilor de comunicare şi comunitate, a enumărat principalele forme şi canale de comunicare, a atenționat asupra obstacolelor în calea comunicării, necesitatea stabilirii tipurilor de comunități şi de agenți comunitari, a selectării strategiilor de comunicare internă şi externă cu agenţii comunitari în baza celor 4 obiective (promovarea, sensibilizarea, valorizarea, mobilizarea) şi a mijloacelor de comunicare (autonome, mass-media, comunitare). Membrii echipelor au menționat la final utilitatea şi oportunitatea sesiunii de formare din 2 martie. La etapa următoare echipele sunt invitate să elaboreze concepte de mini-proiecte comunitare axate pe soluționarea problemelor socio-educaționale, conform sarcinilor şi obiectivelor proiectului ADPSE CATALACTICA, care vor fi evaluate de către experții formatori și lansate în localități.

Experiențe de succes bazate pe angajarea comunității în susținerea educației
Omul secolului XXI se formează în condiţiile diversităţii şi pentru diversitate. Asistăm la fenomenul diversificării factorilor educaţionali, când cei tradiţionali, precum şcoala şi familia, sunt complementaţi de către unii factori educaţionali influenţi, dar mai puţin controlabili, precum mass-media, rețelele de socializare ş.a. Se schimbă configuraţia  influenţei educaţionale, dar se schimbă şi produsul acestei influenţe, omul. În perioada schimbărilor rapide şi de proporţii la care asistăm, preceptele general acceptate ale educaţiei au intrat în impas: se resetează sistemul de valori, sunt altele finalităţile şi aşteptările, atât ale celui educat, cât şi ale celor care educă. Acceptarea diversităţii modelelor, generează lipsa unui model educaţional clar configurat. Este greu să găsim echilibrul între libertatea de manifestare a individului şi indiferenţă. În aceste condiţii reforma educaţiei devine o necesitate, iar caracterul ei continuu, o realitate. Cine este responsabil de rezultatele aceste reforme şi cui revendicăm pretenţiile?  Fiind influenţaţi de inerţie, mai ducem după sine unele percepţii ale secolului XX, când factor educaţional determinat era considerată şcoala. Şcoala încearcă şi astăzi să   intervină în procesul educaţional prin politicile  publice  şi reformele curriculare, dar este ea în stare să asigure formarea omului secolului XXI în condiţiile diversităţii factorilor educaţionali? Este în stare să recunoască pierderea influenţei educaţionale dominante asupra persoanei? Din moment ce termenul parteneriat educaţional este unul destul de des întâlnit în ultimul timp, credem că acest lucru este conştientizat, dar mai rămâne să determinăm cine şi în ce mod ştie să susţină instituţia de învăţământ în realizarea reformelor educaţionale. În acest context este necesar să ne referim la poziţia comunităţii săteşti asupra formarii conştiinţei şi comportamentului persoanei. Altă dată fiind destul de influentă,  astăzi comunitatea trece prin schimbări profunde. Principiile funcţionării precum; organizarea vieţii şi activităţii conform naturii, omogenitatea profesională/ocupaţională, omogenitatea statutului social și a percepţiilor despre lume şi viaţă, o consolidau în acţiunile realizate în comun. Mobilitatea socială, diversitatea sistemului de valori, a condus comunitatea spre indiferenţă şi neimplicare, fapt care influenţează negativ procesul educaţional realizat în localităţile săteşti. Activizarea comunităţii locale şi implicarea acesteea în oferire de modele pozitive de urmat, necesită un imbold şi o îndrumare. Din aceste considerente  Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-economică „CATALACTICA” filiala Moldova, a intervenit cu ideea de proiect  E Durabil! Angajarea comunității în susținerea educației, susţinut financiar de către Fundaţia Soros. Întărirea activismului a fost unul dintre efectele așteptate în proiectele anterioare, însă crearea unei mase critice este rezultatul unor eforturi constante pe termen lung și în condițiile existenței unor minime capabilități locale. De aceea, fundamentală pentru acest moment (la nivel național, în opinia noastră) și pentru proiect este dezvoltarea de capacități la nivel local, element o riu în angajarea comunității pentru susținerea sistemului educațional, respectiv a sporirii accesului la o educație de calitate. Au fost inițiate și derulate acțiuni specifice de mobilizare a liderilor și grupurilor informale în cadrul a 4 comunități, în scopul elaborării și realizării unor mini-proiecte orientate spre creșterea calității educației la nivel comunitar. Mini-proiectele au beneficiat de suport financiar de $1,500 per comunitate din bugetul proiectului la care s-a adăugat contribuția comunității, minimum 10% din costul proiectului. Un moment important este şi acceptarea localităţilor mici în proiect, care deseori nu sunt considerate eligibile pentru diverse propuneri de proiect. Aceste circumstanţe favorabile au permis localităţii Bădragii  Vechi  să prezinte mini-proiectul Promovarea unui mod sănătos de viaţă, prin Centrul educativ-sportiv din satul Badragii Vechi. Ideea mini proiectului a fost lansată de către grupul de iniţiativă locală, Cobiac Gabriel, Bucur Ruslan, Şulica Ala, care  în baza discuţiilor purtate cu diverse grupuri sociale din localitate: adulţi, tineri, părinţi, copii, au identificat mai multe probleme, cele mai frecvent formulate fiind: lipsa unui teren de joacă pentru copii, lipsa localurilor pentru activităţile din timpul liber, lipsa de modele pozitive pentru tineri în organizarea activităţilor de agrement. Generalizat spus,  localităţile săteşti astăzi simt un deficit de resurse şi lipsa diversităţii activităţilor de formare a personalităţii, într-o perioadă când viaţă le cere o formare pentru diversitate. Prin susţinerea financiară a  Fundaţiei Soros a fost procurat utilaj, dar în acelaşi timp şi comunitatea a intervenit, având modelul respectiv. Membrii comunităţii au susţinut centrul prin realizarea reparaţiei, prin donarea şi confecţionarea  unor aparate, transportarea şi instalarea utilajului. Pomovarea educației estetice și valorificarea tezaurului cultural autohton și-a asumat-o Grupul de Inițiativă Locală din satul Fărlădeni, raionul Căușeni: Antonina Cucovici, Tatiana Șugailor, Ion Cucovici. În cadrul mini-proiectului „Pomovarea educației estetice și valorificarea tezaurului cultural autohton” au fost realizate următoarele activități: a fost renovată  sala destinată pentru crearea Centrului pentru Educație Estetică și Promovare a Portului Popular în comunitate; au fost achiziționate și instalate două mașini de cusut: una combinată de brodat și cusut computerizată; alta – de surfilat, necesare pentru confecționarea costumelor populare; au fost organizate vizite de studiu ca schimb de experiență și  asistări la cursurile de cercetare și studiere a simbolismului portului popular în cadrul șezătorilor din incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală; au fost organizate cursuri de instruire în domeniul confecționării articolelor de port popular cu doritorii de a se înscrie la cerc; GIL din Fărlădeni (Antonina Cucovici, Tatiana Șugailo, elevi) a organizat șase vizite pe teren în vederea culegerii și cercetării motivelor ornamentale, șase articole identificate; realizate în comunitate două expoziții de materiale ,,Din lădița bunicuței”. Dezvoltarea oportunităților de integrare socio-educațională a copiilor din satul Lupa Recea, raionul Strășeni a fost obiectiv major al Grupului de Inițiativă Locală din această localitate format din Elena Cojocaru, Ion Cojocaru, Victoria Guțu, Maria Magari. În satul Lupa Recea, unde de câțiva ani nu mai funcționează școala, prin implementarea mini-proiectului au fost restabilite următoarele cercuri pe interese: Tenis de masă; Șah și dame;  Cântecul popular; Dansuri;  Mâini dibace. La solicitare sunt organizate meditații pentru elevi la treptele primară și gimnazială. Se constată un interes sporit pentru această activitate din partea elevilor din clasele absolvente ale treptei gimnaziale. Au fost organizate cursuri de inițiere a membrilor comunității în utilizarea TIC: Instruirea TIC. Competențe generale. Aceste activități au devenit posibile datorită faptului că membrii Grupului de Inițiativă Locală au atras comunitatea în sprijinirea familiilor cu copii de vârstă școlară. Nu mai puțin importantă a fost achiziționarea echipamentului pentru aceste cercuri din contul proiectului: calculator, centru muzical, masă de tenis, materiale și ustensile pentru brodat, rechizite școlare. Grupul de Inițiativă Locală din satul Sireți, raionul Strășeni din care fac parte Vera Darii, Iulia Negară, Igor Ciubuc, Lilia Sulă ș.a. s-a orientat spre valorificarea potențialului membrilor comunității prin organizarea acțiunilor de educație ecologică și ghidare în carieră. Grupul a inițiat acțiuni de sensibilizare a membrilor comunității în vederea asumării responsabilităţilor pentru menţinerea calităţii mediului. Au fost realizate diverse activități educaționale: elaborarea Codului de conduită al locuitorului s. Sireți privind îmbunătățirea calității mediului; au fost realizate activități creative de tip craft cu copiii din materiale reciclabile; în colaborare cu studenții de la Facultatea de Biologie și Chimie a Universității de stat din Tiraspol a fost evaluat gradului de poluare a apelor din 35 de surse de apă din localitate; a fost elaborat design-ului unei zone din partea centrală a satului Sireți împreună cu studenții de la Faculatea de arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei originari din sat. Grupul de Inițiativă Locală a participat la discuții privind Strategia de dezvoltare a localității Sireți din perspectiva protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii, a organizat cateva lecții publice dedicate problemelor de mediu și diminuării factorilor antropici asupra naturii și a omului. Susţinerea şi imboldul dat de către Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-economică „CATALACTICA”,  filiala Moldova a generat multiple beneficii pentru localitate. În primul rând grupurile de iniţiativă locală au demonstrat, că  implicarea are efect. Este creat un precedent, care poate fi urmat de către alte grupuri de iniţiativă (sau chiar de acelaşi) pentru materializarea altor idei utile pentru comunitate. Un fapt important, în acest context, este sprijinul permanent din partea autorităților publice locale din aceste localități în realizarea obiectivelor mini-proiectelor. Grupurile de inițiativă locală au format o rețea, comunicănd între ele și împărtășindu-și experiența prin intermediul paginilor proprii Facebook. Un beneficiu real este şi posibilitatea elevilor, tinerilor și adulților de a-şi organiza timpul liber util şi plăcut. Crearea unui mediu educaţional favorabil, poate genera activităţi care îmbogăţesc viaţa cotidiană a sătenilor  şi prilejuieşte posibilităţi de implicare a părinţilor şi copiilor. Mediul de viaţă  constituie o resursă educaţională cu un pronunţat caracter formativ. Starea latentă a acestei resurse, nevalorificarea ei, generează un gol/vid educaţional, care uşor se completează cu exemple şi influenţe nedorite. Din aceste considerente este bine ca să stimulăm factorul educativ al mediului de viaţă, să transformăm membrii unei localităţi în comunitate, să generăm un model educaţional influent şi uşor de  urmat. Echipa de implementare a proiectului E Durabil! Angajarea comunității în susținerea educației: Larisa Sali, director de proiect, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău; Lilian Danilov, asistent de proiect, consultant în domeniul proiectelor comunitare; Mihnea Preotesi, expert sociolog, Institutul Calității Vieții, Academia Română; Otilia Dandara, expert în științele educației, vice-rector, Universitatea de Stat din Moldova; Andrei Pârvan, expert în științele educației, Universitatea Tehnică din București; Ion Guțu, expert în comunicare, director al Departamentului Lingvistică romanică şi comunicare interculturală, Universitatea de Stat din Moldova.


Masa rotundă  ”Activizarea părinților – opțiune strategică a politicii educaționale din Republica Moldova”

La 28 octombrie 2016 Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică CATALACTICA a organizat Masa rotundă cu genericul: Activizarea părinților – opțiune strategică a politicii educaționale din Republica Moldova. Evenimentul a avut drept scop evaluarea rezultatelor implementării proiectului E DUrabil +. Activizarea părinților, actori de bază ai sistemului educațional, finanțat de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros Moldova. Activitatea a început cu un cuvând de salut adresat celor peste 40 de participanți de Larisa Sali, director de proiect. Masa rotundă a întrunit experți în științe ale educației, sociologi, psihologi, reprezentanți ai societății civile, părinți, elevi. Fundaţiei Soros Moldova a fost reprezentată de doamna Ana Corețchi, directorul Proiectului de Sprijinire a Reformelor în Educație, finanțat de Fundațiile pentru o Societate Deschisă. Agenda a cuprins relatări despre probleme socio-educaţionale în localitățile implicate în proiect: Lupa Recea și Codreanca din raionul Strășeni, Racovăț din raionul Soroca. La acest compartiment au prezentat principalele activități derulate în proiect Mihnea Preotesi, doctor în sociologie (Institutul Calității Vieții, România), Elena Cojocaru (Lupa Recea) și Elena Izvorean (Racovăț) – coordonatori locali în cadrul proiectului. Raportorii au prezentat şi unele soluții de activare a mecanismelor comunitare de sprijinire a familiilor vulnerabile cu copii. Abordarea metodologică a proiectului a îmbinat dimensiunea de cercetare cu  cea aplicativ-experimentală. Tabăra pentru copii şi părinţi organizată a reprezentat un cadru propice  integrării perspectivei de cercetare cu cea aplicativ-experimentală. Interacţiunile părinţi-copii, părinţi-părinţi, copii-copii, fie ele spontane  sau provocate, au fost monitorizate de experții în științe ale educației Otilia Dandara, doctor habilitat în pedagogie (Univeristatea de Stat din Moldova), Andrei Pârvan (Asociația Ctatalactica, România), psihologii Tatiana Turchină (Univeristatea de Stat din Moldova), Mihai Potoroacă (Academia de Științe a Moldovei).  Au fost aplicate tehnologii de eficientizare a comunicării parinți – copii în procesul educațional care au avut un impact imediat, dar și cu un efect multiplicator și de perspectivă. Despre rezultatele acestor intervenții educaționale au relatat experții, dar subiectul a provocat discuții susținute de participanți. Au fost identificate schimbări de diversă natură: creşterea coeziunii grupului într-un mediu mai puţin familiar; impact pozitiv în ceea ce priveşte relaţia părinte-copil,  din perspectivă emoţională, cât şi educaţională,dar şi în ceea ce priveşte relaţia părinţilor cu şcoala; o parte dintre efectele benefice asupra participanţilor au putut fi transferate nonparticipanţilor prin împărtăşirea experienţelor şi acumulărilor cognitive şi relaţionale  datorate participării la proiect. Sesiunea de dezbateri i-a avut drept moderatori pe doamna Otilia Dandara și domnul Oleg Danilov, asistent de proiect. Vom menționa interesul pentru tematica proiectului manifestat de managerii și cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ din localitățile implicate în proiect: Angela Enachi, director-adjunct (Gimnaziul Codreanca), Livia Brăesco, director (Gimnaziul Racovăț), Victoria Guțu, bibliotecar și educator (Lupa Recea), Natalia Borozan, învățător (Gimnaziul Racovăț) ș.a. Anume ei au monitorizat acțiunile post-tabără în cadrul proiectului și au întreprins activități prin care experiența obținută să fie multiplicată la nivel de comunitate și școala natală a participanților. Părinții, elevii participanți la tabără, părinții ai căror copii au participat la tabără fără ei au remarcat influența benefică a acestui proiect asupra lor.  Doamna Angela Enachi a remarcat un fapt deosebit în al treilea an de la închiderea școlii în Lupa Recea și transferarea elevilor de acolo în Gimnaziul Codreanca: anul școlar nu s-a mai început cu bătaie între băieții din aceste două sate. Doamna Livia Brăiesco a remarcat și ea întărirea relațiilor de prietenie între copii, dar și atitudinea mai prietenoasă a părinților cu propriii copii și cu școala. Copiii au transmis emoțiile și impresiile acumulate pe parcursul implementării proiectului și au constatat că ei nu doar au văzut locuri pitorești din România (Peștera Dâmbovicioarei, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, orașul Brașov, munții din zona Bran), dar au învățat din experiențele transmise de organizatori, unii altora, de la profesori și părinți. Activitățile proiectului au deschis orizonturi pentru dezvoltarea personală, dar și intelectuală a participanților. Un aspect important al actvității ulterioare, după finalizarea proiectului, ține de multiplicarea bunelor practici și activizarea părinților în scopul sprijinirii reformelor educaționale din Republica Moldova. Importanța activismului membrilor comunității în realizarea unor obiective concrete, care ar influența benefic viața socială, a fost evidențiată de domnul Liubomir Chiriac, vice-director IDIS Viitorul. Dumnealui a accentuat că membrii comunităților trebuie să participe la proiectarea activității autorităților publice locale spre binele întergii comunități, să se implice în realizarea acestor proiecte, să ceară de la aleșii locali executarea obligațiunilor, dar și sporirea nivelului lor intelectual, de formare profesională și  personală. Doamna Ana Corețchi, experții proiectului din Republica Moldova și din România, dar și reprezentanții altor asociații non-guvernamentale prezenți la Masa rotundă au vorbit despre posibilitățile de îmbunătățire a condițiilor socio-economice și educaționale în comunități prin implementarea de proiecte, care pot fi accesate în bază de concurs prin intermediul diferitor organizații internaționale sau mixte. Activitățile în cadrul proiectului și discuțiile la Masa rotundă au dezvăluit unele realități ale sistemului ce țin de implementarea reformelor educaționale în localitățile rurale:
  • în comunități domină modelul familiilor fără surse de venit stabile (venit de tip sezonier şi discontinuu), jumătate dintre familiile vulnerabile evaluate declară că veniturile le ajung doar să  îşi asigure strictul necesar, cealaltă jumătate declară că nu le sunt suficiente nici pentru atât; familiile în care ambii părinţi sunt angajaţi sunt rare; sunt puține familii extinse; ponderea familiilor monoparentale este una importantă;
  • părinţii  sunt interesaţi de şcoala copiilor la modul declarativ, îşi manifestă acest interes, mai degrabă formal şi  reactiv, prin răspunsul la solicitările exprese ale profesorilor; participarea la discuţiile despre situaţia şcolară a copiilor nu sunt dublate, în majoritatea  cazurilor, de o implicare reală a părinţilor în procesul educaţional; școala este  responsabilizată în mod prioritar pentru îndeplinirea  sarcinii educaţionale.
Aspecte concrete ale traiului de zi cu zi ale familiei influenţează negativ rezultatele şcolare ale copiilor. Aceste aspecte vizează:
  • condiţiile improprii de locuire, precaritatea veniturilor, alimentaţia insuficientă şi inadecvată a copiilor;
  •  imposibilitatea asigurării resurselor minime necesare participării cu şanse egale la procesul educaţional a elevilor din familiile vulnerabile;
  • slaba capacitate a părinţilor de a îşi ajuta copii la rezolvarea temelor pentru acasă şi, la modul general, de a le putea oferi suportul cognitiv corespunzător;
  • diviziunea rolurilor părinţilor în familie pare a fi una accentuat dezechilibrată, din perspectivă educaţională, mamele şi, în unele cazuri, fraţii mai mari, par a fi cei care pot  şi sunt dispuşi a oferi răspunsuri, fie la întrebările de ordin existenţial, fie la cele de ordin cognitiv.
Punctele tari ale acestui proiect pot fi considerate cele ce ţin de activizarea parţială a relaţiei părinţi –copii, copii-şcoală, părinţi- şcoală, din perspectiva sistemului educaţional. Puncte slabe ale demersului de activizare a părinţilor țin de faptul că rolurile educaţionale în familia moldovenească rurală sunt puternic debalansate, taţiii asumându-şi în cele mai multe cazuri roluri aproape eminamente economice şi în foarte mică măsură, educaţionale. Cu foarte rar excepţii, de câte ori am folosit în acest material sintagma părinţi, de tot atâta ori, am fi putut înlocui aecastă sintagmă cu cea de mamă. Un rezultat sub aşteptări a fost cel legat de efectul de contagiune preconizat  a se produce dinspre grupul experimental către grupul martor. Relaţiile sociale din comunitate par a fi cel mai dificil de schimbat. Dacă impactul asupra indivizilor şi familiilor este unul vizibil pozitiv, impactul asupra interacţiunii indivizilor/familiilor cu comunitatea rămâne unul foarte modest. Dar, o parte dintre efectele benefice asupra participanţilor au putut fi transferate nonparticipanţilor prin împărtăşirea experienţelor şi acumulărilor cognitive şi relaţionale  datorate participării la proiect.

Tabăra pentru copii și părinți

În cadrul proiectului E Durabil + Activizarea părinților, actori de bază ai sistemului educațional, a fost organizată tabăra pentru copii și părinți la care au fost desfășurate un șir de acțiuni destinate activizării părinților în parteneriatul școală-familie. Analiza impactului acestor acțiuni. Detalii aici

E Durabil + Activizarea părinţilor, actori de bază ai sistemului educaţional
În perioada februarie-octombrie 2016 Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică CATALACTICA (filiala Moldova) implementează proiectul E Durabil + Activizarea părinţilor, actori de bază ai sistemului educaţional. Detalii aici
 
La data de 27 septembrie 2010, a avut loc conferinţa ştiinţifico practică „Informarea populaţiei în campaniile electorale prin intermediul cercetărilor sociologice”. Organizarea conferinţei a fost condiţionată de importanţa analizei sondajelor de opinie în Republica Moldova, atît în contextulrealizărilor efectuate în domeniul sociologilor profesionişti, cât şi în contextul procesului electoral.
_________________________________IMG_0044IMG_0007
Seminar organizat in colaborare cu Asociatia de Promovare a Asistenţei Sociale in Republica Moldova in scopul promovarii si implementarii sistemului de asistenta sociala in Republica Moldova si a profesiei de asistent social. _________________________________
IMG_0357
_______________________________________________________________________ __________________________________
Masa Rotunda:Programul National de abilitare economica a tinerilor
Luni, 11 februarie, 2013 , s-au desfăşurat lucrările mesei rotunde cu genericul „Programul naţional de abilitare economică a tinerilor”. Directorul general al organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM) d-na Iulia IABANJI a informat tinerii despre posibilităţile participării în programele şi proiectele de dezvoltare a sectorului IMM.
untitledjpeg 2IMG_0356________________________________________________________________________________________________________
Administrarea vamală, drepturile şi obligaţiunile serviciului vamal a constituit subiectul principal al discuţiilor din cadrul mesei roude cu Adrian Morărescu, şef de direcţie în cadrul Serviciului Vamal, care a avut loc la data de 6 martie 2013.