Evenimente

 

Experiențe de succes bazate pe angajarea comunității în susținerea educației

Omul secolului XXI se formează în condiţiile diversităţii şi pentru diversitate. Asistăm la fenomenul diversificării factorilor educaţionali, când cei tradiţionali, precum şcoala şi familia, sunt complementaţi de către unii factori educaţionali influenţi, dar mai puţin controlabili, precum mass-media, rețelele de socializare ş.a. Se schimbă configuraţia  influenţei educaţionale, dar se schimbă şi produsul acestei influenţe, omul. În perioada schimbărilor rapide şi de proporţii la care asistăm, preceptele general acceptate ale educaţiei au intrat în impas: se resetează sistemul de valori, sunt altele finalităţile şi aşteptările, atât ale celui educat, cât şi ale celor care educă. Acceptarea diversităţii modelelor, generează lipsa unui model educaţional clar configurat. Este greu să găsim echilibrul între libertatea de manifestare a individului şi indiferenţă. În aceste condiţii reforma educaţiei devine o necesitate, iar caracterul ei continuu, o realitate. Cine este responsabil de rezultatele aceste reforme şi cui revendicăm pretenţiile? 
Fiind influenţaţi de inerţie, mai ducem după sine unele percepţii ale secolului XX, când factor educaţional determinat era considerată şcoala. Şcoala încearcă şi astăzi să   intervină în procesul educaţional prin politicile  publice  şi reformele curriculare, dar este ea în stare să asigure formarea omului secolului XXI în condiţiile diversităţii factorilor educaţionali? Este în stare să recunoască pierderea influenţei educaţionale dominante asupra persoanei? Din moment ce termenul parteneriat educaţional este unul destul de des întâlnit în ultimul timp, credem că acest lucru este conştientizat, dar mai rămâne să determinăm cine şi în ce mod ştie să susţină instituţia de învăţământ în realizarea reformelor educaţionale. În acest context este necesar să ne referim la poziţia comunităţii săteşti asupra formarii conştiinţei şi comportamentului persoanei. Altă dată fiind destul de influentă,  astăzi comunitatea trece prin schimbări profunde. Principiile funcţionării precum; organizarea vieţii şi activităţii conform naturii, omogenitatea profesională/ocupaţională, omogenitatea statutului social și a percepţiilor despre lume şi viaţă, o consolidau în acţiunile realizate în comun. Mobilitatea socială, diversitatea sistemului de valori, a condus comunitatea spre indiferenţă şi neimplicare, fapt care influenţează negativ procesul educaţional realizat în localităţile săteşti.
Activizarea comunităţii locale şi implicarea acesteea în oferire de modele pozitive de urmat, necesită un imbold şi o îndrumare. Din aceste considerente  Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-economică „CATALACTICA” filiala Moldova, a intervenit cu ideea de proiect  E Durabil! Angajarea comunității în susținerea educației, susţinut financiar de către Fundaţia Soros. Întărirea activismului a fost unul dintre efectele așteptate în proiectele anterioare, însă crearea unei mase critice este rezultatul unor eforturi constante pe termen lung și în condițiile existenței unor minime capabilități locale. De aceea, fundamentală pentru acest moment (la nivel național, în opinia noastră) și pentru proiect este dezvoltarea de capacități la nivel local, element o riu în angajarea comunității pentru susținerea sistemului educațional, respectiv a sporirii accesului la o educație de calitate.
Au fost inițiate și derulate acțiuni specifice de mobilizare a liderilor și grupurilor informale în cadrul a 4 comunități, în scopul elaborării și realizării unor mini-proiecte orientate spre creșterea calității educației la nivel comunitar.
Mini-proiectele au beneficiat de suport financiar de $1,500 per comunitate din bugetul proiectului la care s-a adăugat contribuția comunității, minimum 10% din costul proiectului. Un moment important este şi acceptarea localităţilor mici în proiect, care deseori nu sunt considerate eligibile pentru diverse propuneri de proiect.
Aceste circumstanţe favorabile au permis localităţii Bădragii  Vechi  să prezinte mini-proiectul Promovarea unui mod sănătos de viaţă, prin Centrul educativ-sportiv din satul Badragii Vechi. Ideea mini proiectului a fost lansată de către grupul de iniţiativă locală, Cobiac Gabriel, Bucur Ruslan, Şulica Ala, care  în baza discuţiilor purtate cu diverse grupuri sociale din localitate: adulţi, tineri, părinţi, copii, au identificat mai multe probleme, cele mai frecvent formulate fiind: lipsa unui teren de joacă pentru copii, lipsa localurilor pentru activităţile din timpul liber, lipsa de modele pozitive pentru tineri în organizarea activităţilor de agrement. Generalizat spus,  localităţile săteşti astăzi simt un deficit de resurse şi lipsa diversităţii activităţilor de formare a personalităţii, într-o perioadă când viaţă le cere o formare pentru diversitate. Prin susţinerea financiară a  Fundaţiei Soros a fost procurat utilaj, dar în acelaşi timp şi comunitatea a intervenit, având modelul respectiv. Membrii comunităţii au susţinut centrul prin realizarea reparaţiei, prin donarea şi confecţionarea  unor aparate, transportarea şi instalarea utilajului.
Pomovarea educației estetice și valorificarea tezaurului cultural autohton și-a asumat-o Grupul de Inițiativă Locală din satul Fărlădeni, raionul Căușeni: Antonina Cucovici, Tatiana Șugailor, Ion Cucovici. În cadrul mini-proiectului „Pomovarea educației estetice și valorificarea tezaurului cultural autohton” au fost realizate următoarele activități: a fost renovată  sala destinată pentru crearea Centrului pentru Educație Estetică și Promovare a Portului Popular în comunitate; au fost achiziționate și instalate două mașini de cusut: una combinată de brodat și cusut computerizată; alta – de surfilat, necesare pentru confecționarea costumelor populare; au fost organizate vizite de studiu ca schimb de experiență și  asistări la cursurile de cercetare și studiere a simbolismului portului popular în cadrul șezătorilor din incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală; au fost organizate cursuri de instruire în domeniul confecționării articolelor de port popular cu doritorii de a se înscrie la cerc; GIL din Fărlădeni (Antonina Cucovici, Tatiana Șugailo, elevi) a organizat șase vizite pe teren în vederea culegerii și cercetării motivelor ornamentale, șase articole identificate; realizate în comunitate două expoziții de materiale ,,Din lădița bunicuței”.
Dezvoltarea oportunităților de integrare socio-educațională a copiilor din satul Lupa Recea, raionul Strășeni a fost obiectiv major al Grupului de Inițiativă Locală din această localitate format din Elena Cojocaru, Ion Cojocaru, Victoria Guțu, Maria Magari. În satul Lupa Recea, unde de câțiva ani nu mai funcționează școala, prin implementarea mini-proiectului au fost restabilite următoarele cercuri pe interese: Tenis de masă; Șah și dame;  Cântecul popular; Dansuri;  Mâini dibace. La solicitare sunt organizate meditații pentru elevi la treptele primară și gimnazială. Se constată un interes sporit pentru această activitate din partea elevilor din clasele absolvente ale treptei gimnaziale. Au fost organizate cursuri de inițiere a membrilor comunității în utilizarea TIC: Instruirea TIC. Competențe generale. Aceste activități au devenit posibile datorită faptului că membrii Grupului de Inițiativă Locală au atras comunitatea în sprijinirea familiilor cu copii de vârstă școlară. Nu mai puțin importantă a fost achiziționarea echipamentului pentru aceste cercuri din contul proiectului: calculator, centru muzical, masă de tenis, materiale și ustensile pentru brodat, rechizite școlare.
Grupul de Inițiativă Locală din satul Sireți, raionul Strășeni din care fac parte Vera Darii, Iulia Negară, Igor Ciubuc, Lilia Sulă ș.a. s-a orientat spre valorificarea potențialului membrilor comunității prin organizarea acțiunilor de educație ecologică și ghidare în carieră. Grupul a inițiat acțiuni de sensibilizare a membrilor comunității în vederea asumării responsabilităţilor pentru menţinerea calităţii mediului. Au fost realizate diverse activități educaționale: elaborarea Codului de conduită al locuitorului s. Sireți privind îmbunătățirea calității mediului; au fost realizate activități creative de tip craft cu copiii din materiale reciclabile; în colaborare cu studenții de la Facultatea de Biologie și Chimie a Universității de stat din Tiraspol a fost evaluat gradului de poluare a apelor din 35 de surse de apă din localitate; a fost elaborat design-ului unei zone din partea centrală a satului Sireți împreună cu studenții de la Faculatea de arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei originari din sat. Grupul de Inițiativă Locală a participat la discuții privind Strategia de dezvoltare a localității Sireți din perspectiva protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii, a organizat cateva lecții publice dedicate problemelor de mediu și diminuării factorilor antropici asupra naturii și a omului.
Susţinerea şi imboldul dat de către Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-economică „CATALACTICA”,  filiala Moldova a generat multiple beneficii pentru localitate. În primul rând grupurile de iniţiativă locală au demonstrat, că  implicarea are efect. Este creat un precedent, care poate fi urmat de către alte grupuri de iniţiativă (sau chiar de acelaşi) pentru materializarea altor idei utile pentru comunitate. Un fapt important, în acest context, este sprijinul permanent din partea autorităților publice locale din aceste localități în realizarea obiectivelor mini-proiectelor. Grupurile de inițiativă locală au format o rețea, comunicănd între ele și împărtășindu-și experiența prin intermediul paginilor proprii Facebook.
Un beneficiu real este şi posibilitatea elevilor, tinerilor și adulților de a-şi organiza timpul liber util şi plăcut. Crearea unui mediu educaţional favorabil, poate genera activităţi care îmbogăţesc viaţa cotidiană a sătenilor  şi prilejuieşte posibilităţi de implicare a părinţilor şi copiilor.
Mediul de viaţă  constituie o resursă educaţională cu un pronunţat caracter formativ. Starea latentă a acestei resurse, nevalorificarea ei, generează un gol/vid educaţional, care uşor se completează cu exemple şi influenţe nedorite. Din aceste considerente este bine ca să stimulăm factorul educativ al mediului de viaţă, să transformăm membrii unei localităţi în comunitate, să generăm un model educaţional influent şi uşor de  urmat.

Echipa de implementare a proiectului E Durabil! Angajarea comunității în susținerea educației:
Larisa Sali, director de proiect, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău; Lilian Danilov, asistent de proiect, consultant în domeniul proiectelor comunitare; Mihnea Preotesi, expert sociolog, Institutul Calității Vieții, Academia Română; Otilia Dandara, expert în științele educației, vice-rector, Universitatea de Stat din Moldova; Andrei Pârvan, expert în științele educației, Universitatea Tehnică din București; Ion Guțu, expert în comunicare, director al Departamentului Lingvistică romanică şi comunicare interculturală, Universitatea de Stat din Moldova.


Masa rotundă  ”Activizarea părinților – opțiune strategică a politicii educaționale din Republica Moldova”

La 28 octombrie 2016 Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică CATALACTICA a organizat Masa rotundă cu genericul: Activizarea părinților – opțiune strategică a politicii educaționale din Republica Moldova. Evenimentul a avut drept scop evaluarea rezultatelor implementării proiectului E DUrabil +. Activizarea părinților, actori de bază ai sistemului educațional, finanțat de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros Moldova. Activitatea a început cu un cuvând de salut adresat celor peste 40 de participanți de Larisa Sali, director de proiect. Masa rotundă a întrunit experți în științe ale educației, sociologi, psihologi, reprezentanți ai societății civile, părinți, elevi. Fundaţiei Soros Moldova a fost reprezentată de doamna Ana Corețchi, directorul Proiectului de Sprijinire a Reformelor în Educație, finanțat de Fundațiile pentru o Societate Deschisă. Agenda a cuprins relatări despre probleme socio-educaţionale în localitățile implicate în proiect: Lupa Recea și Codreanca din raionul Strășeni, Racovăț din raionul Soroca. La acest compartiment au prezentat principalele activități derulate în proiect Mihnea Preotesi, doctor în sociologie (Institutul Calității Vieții, România), Elena Cojocaru (Lupa Recea) și Elena Izvorean (Racovăț) – coordonatori locali în cadrul proiectului. Raportorii au prezentat şi unele soluții de activare a mecanismelor comunitare de sprijinire a familiilor vulnerabile cu copii. Abordarea metodologică a proiectului a îmbinat dimensiunea de cercetare cu  cea aplicativ-experimentală. Tabăra pentru copii şi părinţi organizată a reprezentat un cadru propice  integrării perspectivei de cercetare cu cea aplicativ-experimentală. Interacţiunile părinţi-copii, părinţi-părinţi, copii-copii, fie ele spontane  sau provocate, au fost monitorizate de experții în științe ale educației Otilia Dandara, doctor habilitat în pedagogie (Univeristatea de Stat din Moldova), Andrei Pârvan (Asociația Ctatalactica, România), psihologii Tatiana Turchină (Univeristatea de Stat din Moldova), Mihai Potoroacă (Academia de Științe a Moldovei).  Au fost aplicate tehnologii de eficientizare a comunicării parinți – copii în procesul educațional care au avut un impact imediat, dar și cu un efect multiplicator și de perspectivă. Despre rezultatele acestor intervenții educaționale au relatat experții, dar subiectul a provocat discuții susținute de participanți. Au fost identificate schimbări de diversă natură: creşterea coeziunii grupului într-un mediu mai puţin familiar; impact pozitiv în ceea ce priveşte relaţia părinte-copil,  din perspectivă emoţională, cât şi educaţională,dar şi în ceea ce priveşte relaţia părinţilor cu şcoala; o parte dintre efectele benefice asupra participanţilor au putut fi transferate nonparticipanţilor prin împărtăşirea experienţelor şi acumulărilor cognitive şi relaţionale  datorate participării la proiect. Sesiunea de dezbateri i-a avut drept moderatori pe doamna Otilia Dandara și domnul Oleg Danilov, asistent de proiect. Vom menționa interesul pentru tematica proiectului manifestat de managerii și cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ din localitățile implicate în proiect: Angela Enachi, director-adjunct (Gimnaziul Codreanca), Livia Brăesco, director (Gimnaziul Racovăț), Victoria Guțu, bibliotecar și educator (Lupa Recea), Natalia Borozan, învățător (Gimnaziul Racovăț) ș.a. Anume ei au monitorizat acțiunile post-tabără în cadrul proiectului și au întreprins activități prin care experiența obținută să fie multiplicată la nivel de comunitate și școala natală a participanților. Părinții, elevii participanți la tabără, părinții ai căror copii au participat la tabără fără ei au remarcat influența benefică a acestui proiect asupra lor.  Doamna Angela Enachi a remarcat un fapt deosebit în al treilea an de la închiderea școlii în Lupa Recea și transferarea elevilor de acolo în Gimnaziul Codreanca: anul școlar nu s-a mai început cu bătaie între băieții din aceste două sate. Doamna Livia Brăiesco a remarcat și ea întărirea relațiilor de prietenie între copii, dar și atitudinea mai prietenoasă a părinților cu propriii copii și cu școala. Copiii au transmis emoțiile și impresiile acumulate pe parcursul implementării proiectului și au constatat că ei nu doar au văzut locuri pitorești din România (Peștera Dâmbovicioarei, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, orașul Brașov, munții din zona Bran), dar au învățat din experiențele transmise de organizatori, unii altora, de la profesori și părinți. Activitățile proiectului au deschis orizonturi pentru dezvoltarea personală, dar și intelectuală a participanților. Un aspect important al actvității ulterioare, după finalizarea proiectului, ține de multiplicarea bunelor practici și activizarea părinților în scopul sprijinirii reformelor educaționale din Republica Moldova. Importanța activismului membrilor comunității în realizarea unor obiective concrete, care ar influența benefic viața socială, a fost evidențiată de domnul Liubomir Chiriac, vice-director IDIS Viitorul. Dumnealui a accentuat că membrii comunităților trebuie să participe la proiectarea activității autorităților publice locale spre binele întergii comunități, să se implice în realizarea acestor proiecte, să ceară de la aleșii locali executarea obligațiunilor, dar și sporirea nivelului lor intelectual, de formare profesională și  personală. Doamna Ana Corețchi, experții proiectului din Republica Moldova și din România, dar și reprezentanții altor asociații non-guvernamentale prezenți la Masa rotundă au vorbit despre posibilitățile de îmbunătățire a condițiilor socio-economice și educaționale în comunități prin implementarea de proiecte, care pot fi accesate în bază de concurs prin intermediul diferitor organizații internaționale sau mixte. Activitățile în cadrul proiectului și discuțiile la Masa rotundă au dezvăluit unele realități ale sistemului ce țin de implementarea reformelor educaționale în localitățile rurale:
  • în comunități domină modelul familiilor fără surse de venit stabile (venit de tip sezonier şi discontinuu), jumătate dintre familiile vulnerabile evaluate declară că veniturile le ajung doar să  îşi asigure strictul necesar, cealaltă jumătate declară că nu le sunt suficiente nici pentru atât; familiile în care ambii părinţi sunt angajaţi sunt rare; sunt puține familii extinse; ponderea familiilor monoparentale este una importantă;
  • părinţii  sunt interesaţi de şcoala copiilor la modul declarativ, îşi manifestă acest interes, mai degrabă formal şi  reactiv, prin răspunsul la solicitările exprese ale profesorilor; participarea la discuţiile despre situaţia şcolară a copiilor nu sunt dublate, în majoritatea  cazurilor, de o implicare reală a părinţilor în procesul educaţional; școala este  responsabilizată în mod prioritar pentru îndeplinirea  sarcinii educaţionale.
Aspecte concrete ale traiului de zi cu zi ale familiei influenţează negativ rezultatele şcolare ale copiilor. Aceste aspecte vizează:
  • condiţiile improprii de locuire, precaritatea veniturilor, alimentaţia insuficientă şi inadecvată a copiilor;
  •  imposibilitatea asigurării resurselor minime necesare participării cu şanse egale la procesul educaţional a elevilor din familiile vulnerabile;
  • slaba capacitate a părinţilor de a îşi ajuta copii la rezolvarea temelor pentru acasă şi, la modul general, de a le putea oferi suportul cognitiv corespunzător;
  • diviziunea rolurilor părinţilor în familie pare a fi una accentuat dezechilibrată, din perspectivă educaţională, mamele şi, în unele cazuri, fraţii mai mari, par a fi cei care pot  şi sunt dispuşi a oferi răspunsuri, fie la întrebările de ordin existenţial, fie la cele de ordin cognitiv.
Punctele tari ale acestui proiect pot fi considerate cele ce ţin de activizarea parţială a relaţiei părinţi –copii, copii-şcoală, părinţi- şcoală, din perspectiva sistemului educaţional. Puncte slabe ale demersului de activizare a părinţilor țin de faptul că rolurile educaţionale în familia moldovenească rurală sunt puternic debalansate, taţiii asumându-şi în cele mai multe cazuri roluri aproape eminamente economice şi în foarte mică măsură, educaţionale. Cu foarte rar excepţii, de câte ori am folosit în acest material sintagma părinţi, de tot atâta ori, am fi putut înlocui aecastă sintagmă cu cea de mamă. Un rezultat sub aşteptări a fost cel legat de efectul de contagiune preconizat  a se produce dinspre grupul experimental către grupul martor. Relaţiile sociale din comunitate par a fi cel mai dificil de schimbat. Dacă impactul asupra indivizilor şi familiilor este unul vizibil pozitiv, impactul asupra interacţiunii indivizilor/familiilor cu comunitatea rămâne unul foarte modest. Dar, o parte dintre efectele benefice asupra participanţilor au putut fi transferate nonparticipanţilor prin împărtăşirea experienţelor şi acumulărilor cognitive şi relaţionale  datorate participării la proiect.



 

Tabăra pentru copii și părinți

În cadrul proiectului E Durabil + Activizarea părinților, actori de bază ai sistemului educațional, a fost organizată tabăra pentru copii și părinți la care au fost desfășurate un șir de acțiuni destinate activizării părinților în parteneriatul școală-familie. Analiza impactului acestor acțiuni. Detalii aici
E Durabil + Activizarea părinţilor, actori de bază ai sistemului educaţional

În perioada februarie-octombrie 2016 Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică CATALACTICA (filiala Moldova) implementează proiectul E Durabil + Activizarea părinţilor, actori de bază ai sistemului educaţional. Detalii aici

 
La data de 27 septembrie 2010, a avut loc conferinţa ştiinţifico practică „Informarea populaţiei în campaniile electorale prin intermediul cercetărilor sociologice”. Organizarea conferinţei a fost condiţionată de importanţa analizei sondajelor de opinie în Republica Moldova, atît în contextulrealizărilor efectuate în domeniul sociologilor profesionişti, cât şi în contextul procesului electoral.
_________________________________IMG_0044IMG_0007
Seminar organizat in colaborare cu Asociatia de Promovare a Asistenţei Sociale in Republica Moldova in scopul promovarii si implementarii sistemului de asistenta sociala in Republica Moldova si a profesiei de asistent social. _________________________________



 
IMG_0357
_______________________________________________________________________
__________________________________


Masa Rotunda:Programul National de abilitare economica a tinerilor
Luni, 11 februarie, 2013 , s-au desfăşurat lucrările mesei rotunde cu genericul „Programul naţional de abilitare economică a tinerilor”. Directorul general al organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM) d-na Iulia IABANJI a informat tinerii despre posibilităţile participării în programele şi proiectele de dezvoltare a sectorului IMM.
untitledjpeg 2IMG_0356________________________________________________________________________________________________________
Administrarea vamală, drepturile şi obligaţiunile serviciului vamal a constituit subiectul principal al discuţiilor din cadrul mesei roude cu Adrian Morărescu, şef de direcţie în cadrul Serviciului Vamal, care a avut loc la data de 6 martie 2013.